Extinderea Uniunii Europene şi schimbările
concomitente în spaţiul rural şi în sectorul agricol reprezintă
o provocare pentru toate ţările membre. Îndeosebi pentru cele noi,
dar şi pentru cele candidate, această provocare înseamnă schimbări
pe piaţa de muncă din sectorul agricol, dar şi o solicitare
crescândă a resurselor naturale. Într-o asemenea situaţie agricultura
ecologică joacă un rol esenţial, intrucât ea poate contribui la:
- Menţinerea producţiei valorii adăugate şi a
locurilor de muncă în spaţiul rural
- Crearea de surse de venit şi de nişe comerciale
alternative
- Păstrarea diversităţii biologice atât a plantelor
de cultură, cât şi a celor sălbatice
- Protecţia mediului
- Reducerea costurilor de reglementare a pieţelor pentru
produse agricole
Premisele necesare pentru a profita de aceste
potenţiale ale sistemului de agricultură ecologică sunt
transferul cunoştinţelor de specialitate (know-how), formarea comunităţilor de interese,
inaugurarea sistemelor de certificare şi dezvoltarea structurilor de
comercializare.
Totodată aceste premise reprezintă o
contribuţie pentru întreaga Europa, deoarece ele asigură calitatea,
securitatea si orientarea spre piaţă în domeniul agriculturii
ecologice. Experienţa de până acum privind dezvoltarea agriculturii
ecologice în alte ţări ale Uniunii Europene confirmă un asemenea
demers.